5 definiții pentru obelă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBELĂ, obele, s. f. Semn care servea la marcarea pasajelor interpolate pe manuscrisele vechi. – Din fr. obèle.
OBELĂ, obele, s. f. Semn care servea la marcarea pasajelor interpolate pe manuscrisele vechi. – Din fr. obèle.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
obelă sf [At: DN3 / Pl: ~le / E: fr obèle] Semn care servea la marcarea pasajelor interpolate pe manuscrisele vechi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBELĂ s.f. Semn, trăsătură ca o linie neagră, care servea la marcarea pasajelor interpolate pe manuscrisele vechi. [< fr. obèle, gr. obelos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBELĂ s. f. semn, trăsătură ca o linie neagră, care servea la marcarea pasajelor interpolare pe manuscrisele vechi. (< fr. obèle, lat. obelus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
obelă s. f., pl. obele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
obelă, obelesubstantiv feminin
- 1. Semn care servea la marcarea pasajelor interpolate pe manuscrisele vechi. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- obèle DEX '09 DEX '98 DN