OBCÓNIC, -Ă, obconici, -ce, adj. De forma unui con inversat. – Din germ. obkonisch.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OBCÓNIC, -Ă adj. De forma unui con inversat. [Cf. germ. obkonisch, cf. lat. ob – invers, conus – con].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OBCÓNIC, -Ă adj. de forma unui con răsturnat. (< fr. obconique, germ. obkonisch)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

obcónic adj. m., pl. obcónici; f. sg. obcónică, pl. obcónice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink