OAXACA [auháka] 1. Stat în partea de S a Mexicului, cu ieșire la Oc. Pacific; 95 mii km²; 3,4 mil. loc. (2000). Centrul ad-tiv: Oaxaca. Expl. de antimoniu, aur, argint, sare și forestiere. Culturi de cereale, bumbac, tutun, orez, trestie de zahăr ș.a. Plantații de arbori de cafea și cacao. Creșterea animalelor. 2. (Numele complet: O. de Juárez [huáres]), oraș în S Mexicului, situat la poalele lanțului muntos Sierra Madre del Sur, la 1.550-1.650 m alt., pe cursul superior al lui Rio Atoyac; 472,6 mii loc. (2000). Centrul ad-tiv al statului omonim. Nod rutier. Ind. textilă, a pielăriei, de prelucr. a lemnului și alim. Centru artizanal (olărit, produse din piele, lână și bumbac) și turism. Piață agricolă. Universitate (1827). Muzeu de arheologie. Monumente: catedrală (1535-1553, restaurată în 1730), bisericile Santo Domingo (1575), în stil baroc, renovată în sec. 17, San Felipe (sec. 17), San Juan de Dios (sec. 17), a Iezuiților (sec. 17), palatul Guvernului (sec. 19), în stil neoclasic. Centrul istoric al orașului împreună cu situl arheologic Monte Albán au fost declarate (1987) în patrimoniul cultural mondial. În apropiere se află ruinele orașului precolumbian Monte Albán. Fundat de azteci în 1486 cu numele Huaxayacac și cucerit de spanioli în 1521, care i-au atribuit denumirea de Segura de la Frontera; și-a dobândit independența în 1812, iar din 1872 poartă numele actual (în cinstea președintelui Benito Juárez Garcia).