O definiție pentru năzărâmb
Etimologice
NĂZĂRÎMB, năzărîmbi, s. m. Nerod, tont. (din zgîmboi1, cu pref. expresiv; sau din sl. sramŭ = rușine, nesramĩnŭ = nerușinat)
Intrare: năzărâmb
năzărâmb substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)