3 definiții pentru năvălitură
Explicative DEX
năvălitură sf [At: CANTEMIR, HR. 415 / Pl: ~ri / E: năvăli + -tură] (Îvr) 1 Năvală (1). 2 (Mil) Atac. 3 (Mil) Invazie.
Arhaisme și regionalisme
năvălitură, năvălituri, s.f. (înv.) năvală; atac, invazie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NĂVĂLITURĂ s. f. (Învechit, rar) Năvală (I 1); atac, invazie. Cu năvăliturile nepriiatinului adease stropșiți fiind, nu cu bunăvoia lor li-au căutat a fugi. cantemir, hr. 415. – Pl.: năvălituri. – Năvăli + suf. -tură.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Eliade Rebeca
- acțiuni
Intrare: năvălitură
năvălitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||