opțiuni
  • info

6 definiții pentru năclăială

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂCLĂIALĂ, năclăieli, s. f. Faptul de a (se) năclăi; (concr.) substanță cleioasă, grasă, murdară (care năclăiește). [Pr.: -clă-ia-] – Năclăi + suf. -eală.

NĂCLĂIALĂ, năclăieli, s. f. Faptul de a (se) năclăi; (concr.) substanță cleioasă, grasă, murdară (care năclăiește). [Pr.: -clă-ia-] – Năclăi + suf. -eală.

năclăială sf [At: PAMFILE, J. II, 156 / P: ~clă-ia~ / Pl: ~ieli / E: năclăi + -eală] 1 Năclăire (1). 2 (Ccr) Substanță grasă, cleioasă, murdară, care năclăiește (1). 3 Stare de murdărie datorată năclăirii (2).

NĂCLĂIALĂ ~ieli f. 1) Substanță cleioasă, vâscoasă, care năclăiește ceva. 2) Aceea ce este năclăit. /a (se) năclăi + suf. ~ială

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năclăială (desp. nă-clă-) s. f., g.-d. art. năclăielii; pl. năclăieli

năclăială (nă-clă-) s. f., g.-d. art. năclăielii; pl. năclăieli

năclăială s. f. (sil. -clă-), g.-d. art. năclăielii; pl. năclăieli

Intrare: năclăială
năclăială substantiv feminin
  • silabație: nă-clă- info
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năclăială
  • năclăiala
plural
  • năclăieli
  • năclăielile
genitiv-dativ singular
  • năclăieli
  • năclăielii
plural
  • năclăieli
  • năclăielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năclăială, năclăielisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) năclăi. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. concretizat Substanță cleioasă, grasă, murdară (care năclăiește). DEX '09
etimologie:
  • Năclăi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.