opțiuni
  • info
2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

NUTUIRE, nutuiri, s. f. Acțiunea de a nutui. [Pr.: -tu-i-] – V. nutui.

NUTUIRE, nutuiri, s. f. Acțiunea de a nutui. [Pr.: -tu-i-] – V. nutui.

nutuire sf [At: DEX / Pl: ~ri / E: nutui] (Teh) Executare a unor nuturi (2) într-o piesă de lemn.

NUTUI, nutuiesc, vb. IV. Tranz. A executa nuturi într-o piesă (de lemn). – Nut + suf. -ui.

NUTUI, nutuiesc, vb. IV. Tranz. A executa nuturi într-o piesă (de lemn). – Nut + suf. -ui.

nutui vt [At: DEX / Pzi: ~esc / E: nut + -ui] (Teh) A executa nuturi (2) într-o piesă de lemn.

A NUTUI ~iesc tranz. (piese) A înzestra cu nuturi. /nut + suf. ~ui

Ortografice DOOM

nutuire s. f., g.-d. art. nutuirii; pl. nutuiri

nutuire s. f., g.-d. art. nutuirii; pl. nutuiri

nutuire s. f., g.-d. art. nutuirii; pl. nutuiri

nutui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutuiesc, 3 sg. nutuiește, imperf. 1 nutuiam; conj. prez. 1 sg. să nutuiesc, 3 să nutuiască

nutui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutuiesc, imperf. 3 sg. nutuia; conj. prez. 3 să nutuiască

nutui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutuiesc, imperf. 3 sg. nutuia; conj. prez. 3 sg. și pl. nutuiască

Enciclopedice

NUTUÍRE (< nutui) s. f. 1. (TEHN.) Operația de executare a canelurilor în piese metalice sau a ulucelor în piese de lemn. Se poate efectua cu mașini (freze, raboteze, ferăstrău cu lanț) sau manual (cu daltă, pilă, rindea). 2. (POLIGR.) Operație de scobire în foile de mucava sau de carton gros al unui nut (4), care ușurează îndoirea în lucrările de legătorie și de cartonare.

Intrare: nutuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nutuire
  • nutuirea
plural
  • nutuiri
  • nutuirile
genitiv-dativ singular
  • nutuiri
  • nutuirii
plural
  • nutuiri
  • nutuirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: nutui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nutui
  • nutuire
  • nutuit
  • nutuitu‑
  • nutuind
  • nutuindu‑
 singular plural
  • nutuiește
  • nutuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nutuiesc
 (să)
  • nutuiesc
  • nutuiam
  • nutuii
  • nutuisem
a II-a (tu)
  • nutuiești
 (să)
  • nutuiești
  • nutuiai
  • nutuiși
  • nutuiseși
a III-a (el, ea)
  • nutuiește
 (să)
  • nutuiască
  • nutuia
  • nutui
  • nutuise
plural I (noi)
  • nutuim
 (să)
  • nutuim
  • nutuiam
  • nutuirăm
  • nutuiserăm
  • nutuisem
a II-a (voi)
  • nutuiți
 (să)
  • nutuiți
  • nutuiați
  • nutuirăți
  • nutuiserăți
  • nutuiseți
a III-a (ei, ele)
  • nutuiesc
 (să)
  • nutuiască
  • nutuiau
  • nutuiră
  • nutuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nutuire, nutuirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a nutui. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi nutui DEX '98 DEX '09

nutui, nutuiescverb

  • 1. A executa nuturi într-o piesă (de lemn). DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Nut + -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.