numeros, ~oasă a [At: CR (1834), 34¹/32 / V: (înv) ~măr~ / Pl: ~oși, ~oase / E: lat numerosus] Care se află în cantitate mare Si: mult.

*NUMEROS adj. În mare număr ¶¶ C. NENUMEROS [lat.].

NUMEROS, -OASĂ, numeroși, -oase, adj. În număr mare, mult. La începutul veacului nou au apărut și la noi traduceri numeroase în ziare și reviste. SADOVEANU, E. 193. Adunarea era numeroasă. NEGRUZZI, S. I 100.

NUMEROS, -OASĂ adj. În mare număr, în cantitate mare; mult. [Cf. lat. numerosus].

NUMEROS, -OASĂ adj. în număr, în cantitate mare; mult. (< it. numeroso, lat. numerosus)

NUMEROS ~oasă (~oși, ~oase) Care este în număr sau în cantitate mare; mult. Armată ~oasă. /<lat. numerosus, it. numeroso

numeros a. care e în mare număr.

* numerós, -oásă adj. (lat. numerosus). Care e în număr mare: armată numeroasă.

număros, ~oasă a vz numeros

numeros adj. m., pl. numeroși; f. numeroasă, pl. numeroase

numeros adj. m., pl. numeroși; f. numeroasă, pl. numeroase

numeros adj. m., pl. numeroși; f. sg. numeroasă, pl. numeroase

numeros.

NUMEROS adj. 1. mare, (prin Bucov.) sabadaș. (O ceată ~oasă.) 2. mult, (înv.) bogat. (Oameni ~.) 3. multiplu. (Are funcții ~oase.)

NUMEROS adj. 1. mare, (prin Bucov.) sabadaș. (O ceată ~.) 2. mult, (înv.) bogat. (Oameni ~.) 3. multiplu. (Are funcții ~.)

Numeros ≠ redus

NUMEROS, -OASĂ adj. Care se află în număr¹ (I 1), în cantitate mare; mult (1). Sta împotriva număroșilor săi vrăjmași. cr (1834), 34¹/32. Înflorînd cu spada-i popoare numeroase. alecsandri, p. iii, 197. Cu cît experiența ne este mai mare, cu atît cîștigăm idei și mai numeroase și mai felurite. conta, o. c. 65, cf. 53. Anii numeroși trecuți de atunci... mă iartă să mai cred că îmi aduc bine aminte. galaction, o. 57. Numeroase verbe au forme de conjugare mixtă. iordan, g. 192. Să ne grăbim a înființa școli numeroase de „surori de ocrotire”. ygrec, m. n. 152. Au apărut și la noi traduceri numeroase în ziare și reviste. sadoveanu, e. 193. Era îmbrăcată cu bluză de mătase neagră, cu numeroase cerculețe. călinescu, e. o. i, 17, cf. 45. Exemplele... sînt încă mai numeroase. vianu, m. 18, cf. 80. O ediție dezvoltată a însemnărilor de aci va face numeroase aluzii. arghezi, b. 11. Pe măsură ce rîul își domolește viteza de curgere, organismele din el devin tot mai numeroase. c.antonescu, p. 14. Cauzele... pot fi numeroase. Chim. an. călit. 73. Numeroase microorganisme din sol folosesc oxigenul din aer. agrotehnica, i, 834. De atunci străbătuse numeroase țări. tudoran, p. 47, cf. 108. Garduri de fier: numeroase săgeți negre, ruginite. barbu, ș. n. 128. Problema... preocupă astăzi numeroase cadre didactice. gî 1961, nr. 637, 3/1. A pregătit numeroși ingineri agronomi. lupta de clasă, 1961, nr. 4, 23. Presa a publicat în vremea din urmă numeroase scrisori. contemp. 1962, nr. 808, 1/1. ◊ (Determină substantive la sg. cu valoare colectivă) Nădăjduiește domnul Luțato că adunarea va fi număroasă. cr (1829), 32²/20, cf. 103²/2. Dia-dohul tronului și frații lui și cu o svită număroasă au petrecut piața serbărei. ar (1829), 17²/20. Numeroasa aceasta adunare... s-au pătruns de cea mai vie mulțămire. buletin, f. (1833), 49¹/14, cf. ar (1834), 85¹/18. O îndestul de număroasă gherilas (ceată înarmată de lăcuitori volintiri) s-au arătat. ar (1837), 49²/3. Întrebuințînd puterea sa pentru folosul aceștii număroase familii. marcovici, c. 133/19. Adunarea era numeroasă. negruzzi, s. I, 100. A trebuit negreșit ca dintr-o așa de numeroasă prăsilă să fac și partea engherului. odobescu, s. iii, 42. Salonul... părea a fi mic pentru societatea numeroasă. f (1880),223. Poate vream – tîrînd în urmă o armată numeroasă – ...să reînvieze-n mine Alexandru sau Cezar. macedonski, o. i, 71. Un popor tot mai numeros de tineri. arghezi, t. c. 86. – pl.: numeroși, -oase. – Și: (Învechit) numǎrós, -oasă adj. – Din lat. numerosus. – Număros: prin apropiere de număr¹.