NUCLÉIC, nucleici, adj. (În sintagma) Acid nucleic = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, acid fosforic etc., având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare; acid nucleinic. [Pr.: -cle-ic] – Din fr. nucléique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

NUCLÉIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de nucleu; propriu nucleului. 2): Acid ~ acid organic care se află în celulele vii și contribuie la transmiterea caracterelor ereditare. [Sil. -cle-ic] /<fr. nucléique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NUCLÉIC, -Ă adj. Referitor la nucleu. ◊ Acid nucleic = acid organic complex care intră în componența nucleului celulei; acid nucleinic. [Pron. -cle-ic. / < fr. nucléique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NUCLÉIC adj. acid ~ = acid organic complex în componența nucleului celulei. (< fr. nucléique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

nucléic adj. m. (sil. -cle-), pl. nucléici
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink