3 definiții pentru noureț
Explicative DEX
noureț sn [At: ALR II/I MN 95 / P: no-u~ / Pl: ~uri / E: nour + -eț]
1-2 (Reg; șhp) Norișor (1-2).
Arhaisme și regionalisme
noureț, nourețuri, s.n. (reg.) norișor, noruleț, nourel.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NOUREȚ s. n. (Regional) Norișor (Strehaia). ALR II/I MN 95, 2 743/848. Umblă cu bubuielile, cu ploile și cu nourețurile. ib. – Pronunțat: no-u-. – pl.: nourețuri. – Nour + suf. -eț.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Ariton Isabela
- acțiuni
Intrare: noureț
noureț substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)