10 definiții pentru „notorietate”   declinări

NOTORIETÁTE s. f. Însușirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume; reputație, faimă. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. notoriété.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

NOTORIETÁTE s. f. Însușirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume; reputație, faimă. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. notoriété.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

notorietáte (-ri-e-) s. f., g.-d. art. notorietắții
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NOTORIETÁTE s. v. faimă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NOTORIETÁTE ~ăți f. Caracter notoriu. [Sil. -ri-e-] /<fr. notoriété
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NOTORIETÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este notoriu; celebritate, faimă. [Pron. -ri-e-. / cf. fr. notoriété].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NOTORIETÁTE s. f. însușirea de a fi notoriu; celebritate, reputație, faimă. (< fr. notoriété)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

notorietáte s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. notorietății
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

notorietate f. caracterul celor notorie.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

* notorietáte f. (d. notoriŭ). Calitatea de a fi notoriŭ: e un fapt de notorietate publică că alianța s’a încheĭat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink