NORMATÓR, -OÁRE, normatori, -oare s. m. și f. Persoană calificată în stabilirea și calcularea normelor de muncă într-o întreprindere. – Norma + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

NORMATÓR ~i m. Lucrător specializat în stabilirea și în calcularea normelor (de muncă). /normă + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NORMATÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în stabilirea și calcularea normelor de producție. [Cf. fr. normateur, rus. normirovșcik].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NORMATÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în stabilirea și calcularea normelor. (< norma + -tor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

normatór s. m., pl. normatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

normatoáre s. f., g.-d. art. normatoárei; pl. normatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink