3 intrări
11 definiții
- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (1)
- arhaisme și regionalisme (2)
- tezaur (1)
Explicative DEX
noria sf [At: DN3 / P: no-ri-a / Pl: ? / E: fr, sp noria] (Teh) Mașină hidraulică, folosită mai ales la irigații, cu cupe montate pe un lanț foarte lung care se umplu prin scufundare.
NORIA s.f. (Tehn.) Mașină hidraulică, folosită mai ales la irigații, cu cupe montate pe un lanț fără sfîrșit care se umplu prin scufundare. [Pron. -ri-a. / < fr., sp. noria < ar. naura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
noriu, ~ie a [At: I. CR. VIII, 316 / V: nur~ / Pl: ~ii / E: nor1 + -iu] (Mun) De culoarea norilor1 (1) de ploaie Si: gri-vânăt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuriu, ~ie a vz noriu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
‡NORIE sf. – ENORIE [vsl. n o r i j a < gr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
enoríe f. (ngr. enoria, parohie, d. vgr. en-órios, din ăuntru hotarelor, d. óros, hotar. V. afurisesc). Parohie, circumscripțiunea unuĭ preut. Locuitoriĭ uneĭ enoriĭ. – Vechĭ și norie (vsl. noriĭa).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
noríe v. enorie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
norie s. f., g.-d. art. noriei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
NORIE s.f. (ȚR, Trans. SE) Parohie. B: Enoria, parafĕa: norie. MARDARIE, 139; cf. ÎL, 78. C: Cf. TI (glosar). Etimologie: sl. norija, gr. nória.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
noriu, norie, adj. (reg.) de culoarea norilor de ploaie; gri-vânăt.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NORIU, -IE adj. (Munt.) De culoarea norilor1 (1) de ploaie; gri-vînăt. cf. i. cr. viii, 316, alr i 1 483/896, alr ii 3 403/769, 791, 928. – pl.: norii. – Și: nuriu, -ie adj. i. cr. viii, 316. – Nor1 + suf. -iu.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de praluca
- acțiuni
| substantiv feminin (F162) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
noriasubstantiv feminin
- 1. Mașină hidraulică, folosită mai ales la irigații, cu cupe montate pe un lanț fără sfârșit care se umplu prin scufundare. DN
etimologie:
- noria DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.