3 definiții pentru nobilităresc
Explicative DEX
nobilităresc, ~ească a [At: ȘINCAI, HR. II, 281/33 / Pl: ~ești / E: nobilitar + -esc] (Înv) 1-6 Nobiliar (1-6).
Arhaisme și regionalisme
nobilităresc, nobilitărească, adj. (înv.) nobiliar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NOBILITĂRESC, -EASCĂ adj. (Învechit ) Nobiliar. Doară zece au doisprezece de au scăpat, fugind la cămp și la pădure, au în curțile nobilitărești. ȘINCAI, HR. II, 281/33. – pl.: nobilitărești. – Nobilitar + suf. -esc.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Vali I.
- acțiuni
Intrare: nobilităresc
nobilităresc adjectiv
| adjectiv (A81) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)