ñițorán V. chițorán.

chițorán, chițorlán și mitorlán m. (cp. cu chiț-can și sufixu -oran, -orlan). Vest. Cîrtiță. Guzgan de cîmp, popondoc. – În Tulcea ñițoran, popondoc.

CHIȚORAN s.m. (ȚR) 1: Șoarece de cîmp. Chițoranul și hameleon și nevâstuica și șopÎrla și șomÎcul. BIBLIA (1688).. 2. Cîrtiță. B: Krotĭ. Chițoran. LEX. 1683, 28^r. Poți să aseameni minciuna pre chițoran. FL, D 1700, 51^v. // C: Poți să aseameni minciuna pre chițoran, carele n-are ochi si pururea merge dedesuptul pămîntului. FL. D 1764, 34v. Etimologie necunoscută. Cf. g u z i u, sobol (2). șomîc (3).