nișangiu sm [At: (sec. XVIII) ȘIO II₂, 89 / V: ~sam~, nisa~, ~gi / Pl: ~ii / E: tc nişance] (Înv) 1 Mare demnitar turc din Imperiul Otoman, însărcinat cu redactarea actelor, cu desemnarea și cu aplicarea parafei imperiale. 2 (Îc) Nisangi-bașa Secretar de stat.

‡NIȘANGIU, NISAMGIU sm. Mare demnitar turc care era însărcinat cu desenarea monogramei imperiale pe diplome (🖼 3350): noul mare vizir adună îndată la divan pe toți vizirii... pe nisamgiul... și pe agii ianicerilor (BĂLC.) [tc. nišanğy].

nișangíŭ m. (turc. nișanğy). Vechĭ. Desemnatoru monogrameĭ sultanuluĭ pe diplome. – Și nisan- și nisam- (după ngr.).

nisamgiu sm vz nișangiu

nisangiu sn vz nișangiu

nișangi sm vz nișangiu

nisamgíŭ și -ngíŭ V. niș-.

nișangiu s. m., art. nișangiul; pl. nișangii, art. nișangiii (desp. -gi-ii)

nișangiu s. m., art. nișangiul; pl. nișangii, art. nișangiii (-gi-ii)

nișangiu s. m., art. nișangiul; pl. nișangii, art. nișangiii