nivelare sf [At: NEGULICI / Pl: ~lări / E: nivela] 1 Determinare a nivelului (4) unui teren, al unui traseu cu ajutorul unor instrumente speciale Si: (înv) nivelație (1). 2 Aducere a unui teren la același nivel (4) Si: nivelație (2). 3 Netezire a suprafeței unui obiect etc. Si: (înv) nivelație (3). 4 (Fig) Înlăturare a diferențelor Si: egalizare, (înv) nivelație (4).

NIVELARE, nivelări, s. f. Acțiunea de a nivela și rezultatul ei. 1. Aducere (a unui teren) la același nivel. Nivelarea terenului. 2. Fig. Egalare, punere pe același plan. Nivelarea trebuințelor. 3. (Top.) Nivelment.

NIVELARE s.f. Acțiunea de a (se) nivela și rezultatul ei; netezire; nivelație. [< nivela].

nivelare f. 1. acțiunea de a nivela, de a face orizontal; 2. fig. egalizare: socialismul tinde la nivelarea averilor.

nivela [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: ~lez / E: fr niveler] 1 vt A măsura, cu ajutorul unor instrumente speciale, diferența de nivel (4) dintre două sau mai multe puncte. 2 vt A face ca toate punctele unui teren să aibă același nivel (4) Si: a netezi (1). 3 vr a A ajunge la același nivel. 4 vt A face netedă, orizontală suprafața unui obiect Si: a netezi (2), (reg) a niveli. 5 vt (Fig) A face să dispară diferențele, deosebirile Si: a egaliza.

*NIVELA (-elez) vb. tr. 1 A îndrepta, a măsura cu nivelul ¶ 2 A face orizontal, neted, șes: ~ un teren ¶ 3 Ⓕ A pune pe aceeași treaptă, a potrivi, a egala [fr.].

NIVELA, nivelez, vb. I. Tranz. A face ca toate punctele unui teren să fie la același nivel, a netezi, a îndrepta. Aleele erau refăcute, nivelate cu tăvălugul. MIHALE, O. 14. Munții cei mari cu-ale lor stînci, Vreu să-i răstorn prin văi adînci, Să nivelez tot pre pămînt. ALECSANDRI, T. I 232.

NIVELA vb. I. 1. tr. A aduce (un teren) la același nivel; a îndrepta, a netezi. ♦ (Fig.) A pune pe același plan, a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferența de nivel dintre două sau mai multe puncte. 2. refl. A ajunge la același nivel; a se egaliza. [< fr. niveler].

NIVELA vb. tr. 1. a aduce (un teren etc.) la același nivel; a netezi. 2. (fig.) a pune pe același plan, a egaliza. (< fr. niveler)

A NIVELA ~ez tranz. 1) (suprafețe, terenuri etc.) A face să devină neted; a netezi; a îndrepta; a aplana; a egala. ~ un drum. 2) (diferența de înălțime) A determina cu ajutorul nivelului. 3) fig. A aduce la același nivel; a situa pe același plan; a egala; a aplana. /<fr. niveler

nivelà v. 1. a măsura cu nivelul diferențele de înălțime între două sau mai multe puncte; 2. a face o suprafață orizontală: a nivela un teren; 3. fig. a face egal: nu se pot nivela inteligențele.

* niveléz v. tr. (fr. niveler). Măsor cu nivelu diferențele de înălțime între niște puncte: a nivela traseu probabil al uneĭ căĭ ferate. Netezesc un plan, îl fac orizontal saŭ aproape orizontal: a nivela terenu. Fig. Egalez, reduc la acelașĭ nivel: uniĭ par a regreta că nu pot nivela inteligențele.

nivelare s. f., g.-d. art. nivelării; pl. nivelări

nivelare s. f., g.-d. art. nivelării; pl. nivelări

nivelare s. f., g.-d. art. nivelării; pl. nivelări

nivela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. nivelez, 3 nivelează; conj. prez. 1 sg. să nivelez, 3 să niveleze corectat(ă)

nivela (a ~) vb., ind. prez. 3 nivelează corectat(ă)

nivela vb., ind. prez. 1 sg. nivelez, 3 sg. și pl. nivelează

NIVELARE s. v. egalizare.

NIVELARE s. 1. netezire, netezit, nivelat, (înv.) sclivisire. (~ suprafeței unui obiect.) 2. v. fățuire. 3. îndreptare, netezire, netezit. (~ zidului cu mortar.) 4. orizontalizare. (~ rambleului unei șosele.)

NIVELARE s. 1. netezire, netezit, nivelat, (înv.) sclivisire. (~ suprafeței unui obiect.) 2. fățuială, fățuire, fățuit, netezire. (~ unui perete.) 3. îndreptare, netezire. (~ zidului cu mortar.) 4. orizontalizare. (~ rambleului unei șosele.)

nivelare s. v. EGALIZARE.

NIVELA vb. 1. a netezi, (înv. și reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemălui, a asemăna, a tăpși. (A ~ suprafața unui obiect.) 2. v. fățui. 3. a îndrepta, a netezi. (~ zidul cu mortar.) 4. v. orizontaliza.

NIVELA vb. v. egaliza.

nivela vb. v. EGALIZA.

NIVELA vb. 1. a netezi, (înv. și reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemălui, a asemăna, a tăpși. (A ~ suprafața unui obiect.) 2. a fățui, a netezi, (pop.) a obli. (A ~ un perete tencuit.) 3. a îndrepta, a netezi. (~ zidul cu mortar.) 4. a orizontaliza. (A ~ rambleul unei șosele.)

A se nivela ≠ a se denivela

NIVELARE s. f. Acțiunea de a nivela și rezultatul ei. 1. Determinarea nivelului (II 1) unui teren, a unui traseu cu ajutorul unor instrumente speciale; (învechit) nivelație (2). cf. nivela (1). cf. negulici. Ghiță îi punea să-i ajute la probele de măsurat și nivelare ce făcea. agîrbiceanu, a. 311. 2. Aducere (a unui teren) la același nivel (II 1); netezire a suprafeței unui teren, a unui obiect etc.; (învechit) nivelatie (1). cf. nivela (2); cf. pontbriant, d. Se lucrează încă la nivelarea terenului, stancu, u.r.s.s. 110. Vede că s-a lucrat numai la șanțuri, nu și la nivelări, v. rom. mai 1954, 9. La nivelarea straturilor de pămînt sau de piatră spartă, la lucrările de drumuri, se utilizează buldozere sau gredere. ltr². Nivelarea terenurilor se execută cu unelte manuale (cazmale, lopeți, tîrnăcoape etc.) său mecanizat, cu mașini speciale, ib. Nivelarea este necesară... și în cazul irigației prin rigole. agrotehnica, ii, 397, cf. i, 741. 3. Fig. Înlăturare a diferențelor, a deosebirilor; egalizare, (învechit) nivelație (3). cf. nivela (3). cf. costinescu, maiorescu, cr. iii, 28. Socialismul nu cere nivelarea trebuințelor. sahia, u.r.s.s. 196. Bărbați rebeli la o nivelare-tip. argheZ.i, b. 54. – pl.: nivelări. – v. nivela.

NIVELA vb. I. tranz. 1. A măsura, cu ajutorul unor instrumente speciale, diferența de nivel (II 1) dintre două sau mai multe puncte. A nivela... adică a măsura nivela. i. golescu, c. Cu acest aparat se servesc... pentru a nivela sau a măsura deosebirea de înălțimea ce este între două locuri. poni, f. 53, cf. DS, SCRIBAN, D. 2. A face (ca toate punctele unui teren) să aibă același nivel (II 1); a face netedă, orizontală (suprafața unui obiect etc.); a netezi (1), (regional) a niveli. cf. negulici. Munții cei mari cu-ale lor stînci, Vreu să-i răstorn prin văi adînci, Să nivelez tot pre pămînt. alecsandri, t. i, 232. Aleele erau refăcute, nivelate cu tăvălugul. mihale, o. 14, cf. fd iii, 194. Taluzele cu înălțimea mai mică decît 4 m pot fi nivelate cu două gredere: unul nivelează porțiunea inferioară a taluzului, iar celălalt... porțiunea superioară, ltr² xi, 491. ◊ refl. pas. Primăvara, arătura se nivelează, agrotehnica, i, 618. 3. Fig. A face să dispară diferențele, deosebirile; a egaliza. Ingeniosul vătaf de curte se pune cu ardoare a nivela starea societății. filimon, o. i, 97. Pe toți ceilalți îi nivelează viața, – din fericire, d. zamfirescu, î. 31. Distanțele, precum am spus, nu erau... o piedică pentru ca inovațiile de limbă să se propage și pentru ca graiul să fie mereu nivelat. pușcariu, l. r. i, 253. ◊ Absol. Nici chiar un stat din cele mai potente în Europa... nu ar mai fi în stare de a nivela și a deznaționaliza nici de joi pînă mai apoi. barițiu, p. a. iii, 55. ◊ refl. pas. La un conținut de 15% humus, deosebirile fizice dintre solurile argiloase și nisipoase se nivelează, agrotehnica, i, 339. – prez. ind.: nivelez. – Din fr. niveler.