NICHELÁT, -Ă, nichelați, -te, adj. (Despre obiecte de metal sau despre suprafața unor obiecte de metal) Care este acoperit cu un strat de nichel. – V. nichela.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

NICHELÁ, nichelez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unei piese metalice cu un strat subțire de nichel. – Din fr. nickeler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A NICHELÁ ~éz tranz. tehn. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de nichel; a spoi cu nichel. /<fr. nickeler
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NICHELÁ vb. I. tr. A acoperi pe cale electrolitică un metal cu o pojghiță subțire de nichel. [Cf. fr. nickeler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NICHELÁ vb. tr. a acoperi un metal cu un strat subțire de nichel. (< fr. nickeler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

nichelá vb., ind. prez. 1 sg. nicheléz, 3 sg. și pl. nicheleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink