NEVEȘTEJÍT, -Ă, neveștejiți, -te, adj. Care nu s-a veștejit; p. ext. (fig.) veșnic, etern. – Ne- + veștejit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

NEVEȘTEJÍT adj. v. neofilit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

neveștejít adj. m., pl. neveștejíți; f. sg. neveștejítă, pl. neveștejíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink