NESTĂVILÍT, -Ă, nestăviliți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi (ușor) stăvilit, oprit; nestăpânit, năvalnic, impetuos; p. ext. irezistibil. – Ne- + stăvilit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

NESTĂVILÍT adj. 1. v. impetuos. 2. v. nepotolit. 3. v. dezlănțuit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nestăvilít adj. m. (sil. mf. -stă-), pl. nestăvilíți; f. sg. nestăvilítă, pl. nestăvilíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink