opțiuni
  • info
5 definiții pentru nestătător

Explicative DEX

nestătător, ~oare a [At: CORESI, EV. 330 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + stătător] 1 (Înv) Inconsecvent. 2 (Înv) Instabil. 3 (Reg; d. copii) Neastâmpărat (8). 4 (Rar; d. ape) Curgător.

NESTĂTĂTOR, -OARE, nestătători, -oare, adj. Care nu stă într-un loc, care este în continuă mișcare. Nestătătorul vînt Venit de peste munți, de-aiurea, Tot spune ce din veci a spus. COȘBUC, P. II 90.

NESTĂTĂTOR, -OARE, nestătători, -oare, adj. (Rar) Care nu stă într-un loc, care este în continuă mișcare. – Din ne- + stătător.

nestătătór, -oáre adj. Vechĭ. Nestatornic, inconsecŭent: nimic așa nu ocărește pre domn ca cuvîntul nestătător (Cost. 1, 286).

Arhaisme și regionalisme

nestătător, nestătătoare, adj. 1. (înv.) care nu stă; mișcător, curgător. 2. (reg.; despre copii) neastâmpărat.

Intrare: nestătător
nestătător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nestătător
  • nestătătorul
  • nestătătoru‑
  • nestătătoare
  • nestătătoarea
plural
  • nestătători
  • nestătătorii
  • nestătătoare
  • nestătătoarele
genitiv-dativ singular
  • nestătător
  • nestătătorului
  • nestătătoare
  • nestătătoarei
plural
  • nestătători
  • nestătătorilor
  • nestătătoare
  • nestătătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nestătător, nestătătoareadjectiv

  • 1. Care nu stă într-un loc, care este în continuă mișcare. DLRLC DLRM
    • format_quote Nestătătorul vînt Venit de peste munți, de-aiurea, Tot spune ce din veci a spus. COȘBUC, P. II 90. DLRLC
etimologie:
  • ne- + stătător DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.