2 definiții pentru nespăimântare
Explicative DEX
nespăimântare sf [At: AR (1829), 6½8 / Pl: ~tări / E: ne- + spăimântare] (Îvr) 1 Curaj. 2 Vitejie.
Arhaisme și regionalisme
nespăimântare s.f. (înv.) curaj, îndrăzneală; vitejie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: nespăimântare
nespăimântare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||