opțiuni
  • info
9 definiții pentru nepovestit

Explicative DEX

NEPOVESTIT, -Ă, nepovestiți, -te, adj. 1. Care nu a fost (încă) povestit. 2. (Pop.) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte; nespus. – Pref. ne- + povestit.

nepovestit, ~ă [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 46v/27 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + povestit] 1 a Care nu poate fi povestit. 2 a (Îvp) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte Si: nespus (2). 3 av (Îvp; udp „de” exprimă ideea de superlativ absolut) Extrem de...

NEPOVESTIT adj. 1 Care nu s’a povestit 2 Care nu se poate povesti, nespus: ~ă fu mîhnirea tatălui său, cînd auzi spuindu-se astă întîmplare (ISP.).

NEPOVESTIT, -Ă, nepovestiți, -te, adj. 1. Care nu a fost (încă) povestit. 2. (Pop.) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte; nespus. – Ne- + povestit.

NEPOVESTIT, -Ă, nepovestiți, -te, adj. 1. Care nu a fost povestit, istorisit. 2. Care nu poate fi exprimat prin cuvinte; nemaiauzit, nemaivăzut, nespus. Nepovestită fu mîhnirea tatălui său cînd auzi spuindu-i-se astă întîmplare. ISPIRESCU, L. 82. Împăratul și împărăteasa, auzindu-l că vorbește așa de galeș și așezat, fură cuprinși de o milă și jale nepovestită. POPESCU, B. II 13. Bucuria ce avea Robinson privind răsărirea soarelui... era nepovestită. DRĂGHICI, R. 61. ◊ (Adverbial, mai ales legat de un adjectiv prin prep. «de» pentru a exprima superlativul) Este nepovestit de frumoasă astă copilă minunată. POPESCU, B. I 85.

nepovestit a. care nu se poate povesti: mi se făcu o groază nepovestită POP.

Ortografice DOOM

nepovestit adj. m., pl. nepovestiți; f. nepovestită, pl. nepovestite

nepovestit adj. m., pl. nepovestiți; f. nepovestită, pl. nepovestite

nepovestit adj. m., pl. nepovestiți; f. sg. nepovestită, pl. nepovestite

Intrare: nepovestit
nepovestit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nepovestit
  • nepovestitul
  • nepovestitu‑
  • nepovestită
  • nepovestita
plural
  • nepovestiți
  • nepovestiții
  • nepovestite
  • nepovestitele
genitiv-dativ singular
  • nepovestit
  • nepovestitului
  • nepovestite
  • nepovestitei
plural
  • nepovestiți
  • nepovestiților
  • nepovestite
  • nepovestitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nepovestit, nepovestităadjectiv

  • 1. Care nu a fost (încă) povestit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. popular Care nu poate fi exprimat prin cuvinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nemaiauzit nemaivăzut nespus
    • format_quote Nepovestită fu mîhnirea tatălui său cînd auzi spuindu-i-se astă întîmplare. ISPIRESCU, L. 82. DLRLC
    • format_quote Împăratul și împărăteasa, auzindu-l că vorbește așa de galeș și așezat, fură cuprinși de o milă și jale nepovestită. POPESCU, B. II 13. DLRLC
    • format_quote Bucuria ce avea Robinson privind răsărirea soarelui... era nepovestită. DRĂGHICI, R. 61. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial (Exprimând superlativul) Este nepovestit de frumoasă astă copilă minunată. POPESCU, B. I 85. DLRLC
etimologie:
  • ne- + povestit. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „nepovestit” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3