NEOTECTÓNICĂ f. 1) Ramură a geologiei care se ocupă cu studiul mișcărilor scoarței terestre din ultima perioadă geologică. 2) Totalitate a mișcărilor tectonice mai noi. [Sil. ne-o-] /neo- + tectonică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOTECTÓNICĂ s.f. Totalitatea mișcărilor neotectonice. ♦ Parte a geologiei care studiază mișcările de formare a scoarței terestre de la sfârșitul terțiarului și până în prezent. [Gen.-cii. / cf. germ. Neotektonik].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

neotectónică s. f. (sil. ne-o-), g.-d. art. neotectónicii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOTECTÓNIC, -Ă, neotectonici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a geologiei care studiază mișcările mai recente de deformare a scoarței terestre. 2. Adj. Care ține de neotectonică, relativ la neotectonică. [Pr.: ne-o-] – Neo- + tectonică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOTECTÓNIC, -Ă adj. Referitor la mișcările tectonice recente. [Cf. germ. neotektonisch].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOTECTÓNIC, -Ă I. adj. referitor la neotectonică. II. s. f. totalitatea mișcărilor tectonice recente. ◊ parte a geologiei care studiază mișcările de formare a scoarței tereste de la sfârșitul terțiarului și până în prezent. (< germ. neotektonisch, /II/ Neotektonik)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

neotectónic adj. m. (sil. ne-o-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink