NEOKANTIÁN, -Ă, neokantieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neokantianismului. 2. Adj. Care ține de neokantianism, caracteristic, propriu neokantianismului. [Pr.: ne-o-kan-ti-an] – Din fr. néo-kantien.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOKANTIÁN, -Ă adj. Referitor la neokantianism. // s.m. și f. Adept al neokantianismului. [Pron. -ti-an. / < fr. néo-kantien].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOKANTIÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neokantianismului. (< fr. néo-kantien)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

neokantián s. m., adj. m. (sil. ne-o-) kantian
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink