2 definiții pentru neoblăduitor
Explicative DEX
neoblăduitor, ~oare a [At: DDRF / P: ne-o~ / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + oblăduitor] (Înv) 1 Care se află sub autoritate paternă. 2 Care se află sub tutelă.
Arhaisme și regionalisme
neoblăduitor, neoblăduitoare, adj. (înv.) care se află în autonomie paternă; care se află sub tutelă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: neoblăduitor
neoblăduitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)