4 definiții pentru nenădăjduire

Explicative DEX

nenădăjduire sf [At: CANTEMIR, IST. 161 / V: (îrg) ~nedej~ / Pl: ~ri / E: ne- + nădăjduire] (Înv) Desperare.

nenedejduire sf vz nenădăjduire[1] corectat(ă)

  1. În original, incorect tipărit: nenădăjnuire LauraGellner

Arhaisme și regionalisme

nenădăjduire s.f. (înv.) desperare, deznădejde.

Tezaur

NENĂDĂJDUIRE s. f. (Învechit) Negativ al lui nădăjduire; desperare, deznădejde. În tot ocheanul nenedejduirii, picătura nedejdii a lipsi... peste putință iaste. cantemir, ist. 161, cf. pontbriant, d., costinescu, lm, alexi, w. – Și: nenedejduire s. f.Pref. ne- + nădăjduire.

Intrare: nenădăjduire
nenădăjduire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nenădăjduire
  • nenădăjduirea
plural
genitiv-dativ singular
  • nenădăjduiri
  • nenădăjduirii
plural
vocativ singular
plural
nenedejduire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.