2 definiții pentru nenorocitor
Explicative DEX
nenorocitor, ~oare a [At: AR (1829), 2341/23 / Pl: ~i, ~e / E: nenoroci + -tor] (Îvr) 1-2 Nenorocit (15-16).
Arhaisme și regionalisme
nenorocitor, nenorocitoare, adj. (înv.) nenorocit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: nenorocitor
nenorocitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)