NEMERNICÍE, (1) nemernicii, s. f. 1. Faptă nedemnă, comportare mârșavă; josnicie, ticăloșie, infamie. 2. (Pop.) Starea celui nemernic (2); mizerie, neputință. – Nemernic + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

NEMERNICÍE f. 1) Fel de a fi al celui nemernic; netrebnicie. 2) Vorbă, faptă sau comportare de om nemernic; josnicie; ticăloșie. /nemernic + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NEMERNICÍE s. v. ticăloșie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NEMERNICÍE s. v. incapacitate, neputință, slăbiciune.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nemernicíe s. f., art. nemernicía, g.-d. art. nemernicíei; pl. nemernicíi, art. nemernicíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink