2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEFERICI, nefericesc, vb. IV. Tranz. A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv).

neferici [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) ~reci / Pzi: ~cesc / E: drr nefericit] 1 vt A face să fie nefericit. 2 vr (Rar) A se plânge de necazurile, de nenorocirile, de suferințele sale Si: a se tângui.

NEFERICI, nefericesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv).

NEFERICI, nefericesc, vb. IV. Tranz. A nenoroci (pe cineva), a aduce nefericire (cuiva).

A NEFERICI ~esc tranz. rar (persoane) A face să nu fie fericit. /Din nefericit

NEFERICE adj. (Învechit; mai ales invar.) Nefericit, nenorocit. O! viteze neferice, Ai să pieri în cîmp aice! ALECSANDRI, P. II 13. Viața-ți face neferice. NEGRUZZI, S. III 89. ◊ (Rar, acordat cu substantivul) Chiar acuma, căpitane, zece călărași în silă Tîresc la călugărie pe nefericea copilă. HASDEU, R. V. 53.

NEFERICE adj. (Înv.) Nefericit. – Din ne- + ferice.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

neferici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nefericesc, 3 sg. nefericește, imperf. 1 nefericeam; conj. prez. 1 sg. să nefericesc, 3 să nefericească corectat(ă)

neferici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nefericesc, imperf. 3 sg. nefericea; conj. prez. 3 nefericească corectat(ă)

neferici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nefericesc, imperf. 3 sg. nefericea; conj. prez. 3 sg. și pl. nefericească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEFERICI vb. a nenoroci. (Te rog să nu-l ~.)

NEFERICI vb. a nenoroci. (Te rog să nu-l ~.)

NEFERICE adj. invar. v. nefericit, nenorocit.

neferice adj. v. NEFERICIT. NENOROCIT.

Intrare: neferici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • neferici
  • nefericire
  • nefericit
  • nefericitu‑
  • nefericind
  • nefericindu‑
singular plural
  • nefericește
  • nefericiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nefericesc
(să)
  • nefericesc
  • nefericeam
  • nefericii
  • nefericisem
a II-a (tu)
  • nefericești
(să)
  • nefericești
  • nefericeai
  • nefericiși
  • nefericiseși
a III-a (el, ea)
  • nefericește
(să)
  • nefericească
  • nefericea
  • neferici
  • nefericise
plural I (noi)
  • nefericim
(să)
  • nefericim
  • nefericeam
  • nefericirăm
  • nefericiserăm
  • nefericisem
a II-a (voi)
  • nefericiți
(să)
  • nefericiți
  • nefericeați
  • nefericirăți
  • nefericiserăți
  • nefericiseți
a III-a (ei, ele)
  • nefericesc
(să)
  • nefericească
  • nefericeau
  • neferici
  • nefericiseră
nefereci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: neferice
neferice adjectiv
adjectiv (A88)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neferice
  • nefericele
  • neferice
  • nefericea
plural
  • neferici
  • nefericii
  • neferice
  • nefericele
genitiv-dativ singular
  • neferice
  • nefericelui
  • neferice
  • nefericei
plural
  • neferici
  • nefericilor
  • neferice
  • nefericelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neferici, nefericescverb

etimologie:

neferice, nefericeadjectiv

  • 1. învechit mai ales invariabil Nefericit, nenorocit. DLRLC DLRM
    • format_quote O! viteze neferice, Ai să pieri în cîmp aice! ALECSANDRI, P. II 13. DLRLC
    • format_quote Viața-ți face neferice. NEGRUZZI, S. III 89. DLRLC
    • format_quote rar Chiar acuma, căpitane, zece călărași în silă Tîresc la călugărie pe nefericea copilă. HASDEU, R. V. 53. DLRLC
etimologie:
  • ne- + ferice DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.