NECUVÂNTĂTÓR, -OÁRE, necuvântători, -oare, adj. Care nu vorbește. ♦ (Substantivat) Animal. – Ne- + cuvântător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

NECUVÂNTĂTÓR s. v. animal.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

necuvântătór adj. m., pl. necuvântătóri; f. sg. și pl. necuvântătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink