NECURĂȚÍRE s. v. abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

necurățí, necurățésc, vb. IV 1. (înv.) a se abate de la preceptele bisericii, a păcătui. 2. (refl.; reg.; despre copii) a-și face necesitățile (pe el); a se murdări.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink