NECUPRÍNS, -Ă, necuprinși, -se, adj., s. n. 1. Adj. Care nu este sau nu poate fi cuprins între anumite limite; imens, infinit. ♦ Care nu poate fi pătruns cu mintea, înțeles. 2. S. n. Spațiu, întindere nelimitată; nemărginire, imensitate; infinit. – Ne- + cuprins.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NECUPRÍNS1 n. Spațiu nemărginit; nemărginire; imensitate. ~ul țării. /ne- + cuprins
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NECUPRÍNS2 ~să (~și, ~se) (negativ de la cuprins): De ~ a) care nu poate fi cuprins cu ochii; nemărginit; nesfârșit; nelimitat; infinit; b) care nu poate fi cuprins cu mintea; neînțeles. /ne- + cuprins
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NECUPRÍNS adj., s. 1. adj. v. imens. 2. s. v. nemărginire.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
necupríns adj. m. (sil. -prins), pl. necuprínși; f. sg. necuprínsă, pl. necuprínse
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
necupríns s. n. (sil. -prins)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink