3 definiții pentru «necunten»   declinări

NECÚNTEN adj. v. etern, nesfârșit, perpetuu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NECÚNTEN adj., adv. v. continuu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, permanent, veșnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NECÚNTEN adv. v. încontinuu, întruna, mereu, neobosit, neostenit, pururi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink