10 definiții pentru necromantă
Explicative DEX
NECROMAN, -Ă s. m. și f. v. necromant.
NECROMAN, -Ă s. m. și f. v. necromant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
NECROMAN, -Ă s. m. și f. v. necromant.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NECROMANT, -Ă, necromanți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu necromanția. [Var.: (înv.) necroman, -ă s. m. și f.] – Din ngr. nekrómantis, fr. nécroman(t).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NECROMANT, -Ă, necromanți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu necromanția. [Var.: (înv.) necroman, -ă s. m. și f.] – Din ngr. nekrómantis, fr. nécroman(t).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
*NECROMANT sm. Cel ce pretinde că evocă spiritele morților spre a le pune întrebări [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NECROMANT, -Ă, necromanți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu necromanția. Necromanții și vrăjitorii cearcă în zodii și cu bobii viitorul sufletelor. ODOBESCU, S. II 370. – Variantă: (învechit) necroman, -ă (NEGRUZZI, S. II 121) s. m. și f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NECROMANT, -Ă s.m. și f. Cel care practică necromanția. [< fr. nécromant].[1]
- Var. (înv.) necroman (după def. din DEX) — LauraGellner
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NECROMANT, -Ă s. m. f. cel care practică necromanția. (< fr. nécromant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*necrománt, -ă s. (vgr. nekro-mántes). Șarlatan care pretinde că ghicește pĭn necromanție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
necromantă (desp. ne-cro-) s. f., g.-d. art. necromantei; pl. necromante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
necromantă (ne-cro-) s. f., g.-d. art. necromantei; pl. necromante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
necromantă s. f. (sil. -cro-), g.-d. art. necromantei; pl. necromante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ne-cro-
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
necromant, necromanțisubstantiv masculin necromantă, necromantesubstantiv feminin
- 1. Persoană care se ocupă cu necromanția. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Necromanții și vrăjitorii cearcă în zodii și cu bobii viitorul sufletelor. ODOBESCU, S. II 370. DLRLC
-
etimologie:
- nekrómantis DEX '98 DEX '09
- nécroman(t) DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.