NECONTENÍT, -Ă, neconteniți, -te, adj., adv. (Care se întâmplă, are loc) fără întrerupere, continuu, neîncetat. – Ne- + contenit.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de RACAI | Greșeală de tipar | Permalink

NECONTENÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (negativ de la contenit) Care nu mai contenește; care se desfășoară fără contenire; neîntrerupt; neîncetat; neobosit; continuu. /ne- + contenit
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

NECONTENÍT adj., adv. 1. adj. v. continuu. 2. adv. v. continuu.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

necontenít adj. m., pl. neconteníți; f. sg. necontenítă, pl. neconteníte
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink