NECONDIȚIONÁT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + condiționat (după fr. inconditionné).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

NECONDIȚIONÁT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la condiționat) Care urmează a fi acceptat fără condiții. [Sil. -ți-o-] /ne- + condiționat
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NECONDIȚIONÁT, -Ă adj. Nesupus nici unei condiții, fără rezerve. [Pron. -ți-o-. / < ne- + condiționat, cf. fr. inconditionné].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NECONDIȚIONÁT, -Ă adj. nesupus nici unei condiții; fără rezerve. (după fr. inconditionné)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NECONDIȚIONÁT adj. 1. v. absolut. 2. v. neprecupețit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

necondiționát adj. m. (sil. -ți-o-), pl. necondiționáți; f. sg. necondiționátă, pl. necondiționáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink