nechimuluit, ~ă [At: KLEIN, D. 114 / V: ~murl~ / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + chemului] 1 a (Mol) Care nu are măsură. 2 a Care se face fără măsură. 3 a Grozav. 4-5 sf (Îljv) Cu ~a (Care se află) în cantitate foarte mare. 6 a (Trs) Care nu este aranjat Si: dezordonat.

NECHIMULUIT adj. și adv. Mold. Grozav, strașnic, din cale afară; cu ~a, pe nemăsurate, foarte mult (ȘEZ.).

NECHIMULUIT, -Ă adj. (Popular) Fără măsură, mult de tot, tare. (Adverbial) Nu cheltui nechimuluit. Nu mînca nechimuluit. ȘEZ. XIX 60. ◊ Expr. Cu nechimuluita = foarte mult, fără socoteală, cu nemiluita. Boliștea aceea potopea vitele cu nechimuluita. ȘEZ. XVIII 195. – Formă gramaticală: (în expr.) nechimuluita.

NECHIMULUIT, -Ă, nechimuluiți, -te, adj. (Pop.) Fără măsură, mult de tot. ◊ Expr. (Substantivat, f.) Cu nechimuluita = foarte mult, cu nemiluita. – Din ne- + chimuluit.^[1]

nechimurluit, ~ă a vz nechimuluit

nechimu(r)luíta (cu) loc. adv. (d. ung. kimélni, a cruța orĭ d. kimúlni, a conteni, de unde s’a format un verb dispărut a chimului, „a cruța” orĭ „a conteni”). Nord. Fără măsură, fără cruțare, fără socoteală: a cheltui cu nemichirluita (Sev. și Rev. I. Crg. 13, 82), potopea vitele cu nechimuluita (Șez. 30, 195). – În restu țăriĭ cu nemiluita (infl. de a milui). V. chemuluĭesc.

nechimuluit, nechimuluită, adj. (reg.) 1. care nu are măsură; strașnic, grozav. 2. care nu este aranjat, care este dezordonat.