NEBÂNTUÍT, -Ă, nebântuiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Liniștit, netulburat; nevătămat, teafăr, întreg. – Ne- + bântuit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

NEBÂNTUÍT adj. v. intact, întreg, neatins, nevătămat, sănătos, teafăr, valid, zdravăn.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nebântuít adj. m., pl. nebântuíți; f. sg. nebântuítă, pl. nebântuíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink