NEASEMUÍT, -Ă, neasemuiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Neasemănat. [Pr.: ne-a-] – Ne- + asemuit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

NEASEMUÍT adj. v. unic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

neasemuít adj. m. (sil. ne-a-), pl. neasemuíți; f. sg. neasemuítă, pl. neasemuíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink