11 definiții pentru narcotină
- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- tezaur (1)
Explicative DEX
NARCOTINĂ, narcotine, s. f. Substanță extrasă din opiu, folosită în farmacie ca antipiretic și tonic. – Din fr. narcotine.
NARCOTINĂ, narcotine, s. f. Substanță extrasă din opiu, folosită în farmacie ca antipiretic și tonic. – Din fr. narcotine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
narcotină sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ne / E: fr narcotine] Substanță extrasă din opiu și folosită de obicei ca somnifer ușor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARCOTINĂ, narcotine, s. f. Alcaloid extras din opiu cu ajutorul eterului, folosit în medicină în locul chininei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARCOTINĂ s.f. Alcaloid care se extrage din opiu, fără acțiune narcotică, întrebuințat ca înlocuitor al chininei. [< fr. narcotine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARCOTINĂ s. f. alcaloid din opiu, somnifer ușor, tonic și calmant al tusei. (< fr. narcotine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
NARCOTINĂ ~e f. Substanță cristalizată, extrasă din opiu, întrebuințată în medicină (ca febrifug, ca tonic etc.). /<fr. narcotine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
* narcotínă f., pl. e (d. narcotic). Chim. O substanță veninoasă scoasă din opiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
narcotină s. f., g.-d. art. narcotinei; pl. narcotine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
narcotină s. f., g.-d. art. narcotinei; pl. narcotine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
narcotină s. f., g.-d. art. narcotinei; pl. narcotine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
NARCOTINĂ s. f. Substanță extrasă din opiu și întrebuințată de obicei ca somnifer ușor. cf. I. GOLESCU, C., NEGULICI, PONTBRIANT, D., costinescu, lm, bianu, d. s. Opiumul este un amestec de 26 de alcaloizi, în care predomină morfina, narcotina, codeina. agrotehnica, ii, 197, cf. DM. – pl.: narcotine. – Din fr. narcotine.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Alina03
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
narcotină, narcotinesubstantiv feminin
- 1. Substanță extrasă din opiu, folosită în farmacie ca antipiretic și tonic. DEX '09 DEX '98
- diferențiere Alcaloid care se extrage din opiu, fără acțiune narcotică, întrebuințat ca înlocuitor al chininei. DLRLC DN
- diferențiere Alcaloid din opiu, somnifer ușor, tonic și calmant al tusei. MDN '00
etimologie:
- narcotine DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.