NARCÍSĂ, narcise, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee cu frunze lungi, ușor îndoite pe nervura principală, cu flori solitare, albe sau galbene, fin parfumate (Narcissus). [Var.: (rar) narcís s. m.] – Din fr. narcisse, lat. narcissus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÍSĂ ĕ f. 1) Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile ei albe sau galbene, cu aromă fină. 2) Floare a acestei plante; zarnacadea. /< fr. narcisse, lat. narcissus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÍSĂ s.f. Plantă erbacee cu flori albe sau galbene, plăcute la miros. [Var. narcis s.m. / < fr. narcisse, cf. lat. narcissus < Narcis – tânăr legendar, metamorfozat în floarea cu același nume].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÍSĂ s. f. plantă erbacee monocotiledonată, cu flori albe sau galbene, plăcut mirositoare. (< fr. narcisse, lat. narcissus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÍSĂ s. (BOT.; Narcissus) (pop.) zarnacadea, (reg.) cocoară, coprină, ghiocel, lușcă, nevestică, unguroaică, unguroaie, floare-de-ceapă, rogoz-de-grădină, stânjen-alb, (Munt.) fulie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

narcísă s.f., g.-d. art. narcísei: pl. narcíse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink