NACELĂ, nacele, s. f. 1. Cabină (deschisă) suspendată de un balon pentru a transporta echipajul, lestul, instrumentele de bord etc. ♦ Cabină metalică închisă în care se află motoarele unui dirijabil. 2. Vas de laborator de formă alungită, folosit pentru calcinări. – Din fr. nacelle.

nacelă sf [At: ANGHEL – IOSIF, C. M. I., 178 / Pl: ~le / E: fr nacelle] 1 Coș deschis sau cabină metalică atașată de un balon, pentru a transporta persoane, instrumente de bord și lest. 2 (Rar) Cabină metalică închisă în care se află echipajele și motoarele unui dirijabil. 3 Vas de laborator de formă alungită, folosit pentru calcinări.

NACELĂ, nacele, s. f. 1. Cabină (deschisă) atârnată de un balon pentru a transporta echipajul, lestul, instrumentele etc. ♦ Cabină metalică închisă în care se află echipajul și motoarele unui dirijabil. 2. Vas de laborator de formă alungită, folosit pentru calcinări. – Din fr. nacelle.

NACELĂ, nacele, s. f. Coș deschis sau cabină metalică care se atîrnă de un balon, pentru a transporta în el persoane, instrumente de bord și lest. Balonul este prevăzut de asemenea și cu o nacelă pentru oameni, aparate și balast. CARAFOLI-OROVEANU, M. F. I 78. ♦ Încăpere închisă, atașată la un dirijabil, în care se află motoarele, personalul etc.

NACELĂ s.f. 1. Coș deschis sau cabină (metalică) atîrnată de un balon, în care se transportă aeronauții, lestul, aparatele de bord etc. ♦ Cabină a unui dirijabil, unde sunt instalate motoarele și în care sunt transportate persoanele etc. 2. Vas de laborator de formă alungită, folosit pentru calcinări. [< fr. nacelle].

NACELĂ s. f. 1. coș deschis, cabină suspendată de un balon, în care se transportă aeronauții, lestul, instrumentele de bord. 2. carenaj care conține grupul motopropulsor al unui avion. ◊ cabină de motor a unui dirijabil. 3. vas de laborator de formă alungită, pentru calcinări. 4. element arhitectural de secțiune semiovală cu axa verticală, scobit în zid. (< fr. nacelle)

NACELĂ ~e f. 1) Cabină atârnată de un balon zburător sau de un dirijabil. 2) Vas mic, lunguieț, confecționat dintr-un material refractar, folosit în unele operații de laborator. /<fr. nacelle

* nacelă f., pl. e (fr. nacelle, d. lat. navicĕlla, dim. d. navis, navă. V. navicular). Paneru în care stă omu supt balon.

nacelă s. f., g.-d. art. nacelei; pl. nacele

nacelă s. f., g.-d. art. nacelei; pl. nacele

nacelă s. f., g.-d. art. nacelei; pl. nacele

NACELĂ s. (AV.) gondolă. (~ la un balon.)

NACELĂ coș deschis din nuiele sau cabină metalică atârnată de un aerostat, în care se transportă aeronauții, aparatele de bord, lestul și motorul sau motoarele (în cazul dirijabilelor).