năzduf ssg [At: VASILIU, P. L. 167 / E: ns cf văzduh] (Mtp) 1 (Îe) A fi făcut din ~ A nu fi făcut de mâna omului. 2 (Îae) A nu se ști cum și de cine a fost făcut ceva sau cineva. corectat(ă)

năzduf s.n. sg. (reg.; în expr.) a fi făcut din năzduf = a nu fi făcut de mâna omului.

NĂZDUF subst. sg. (Într-un basm; în expr.) A fi făcut din năzduf = a nu fi făcut de mîna omului, a nu se ști cum și de cine a fost făcut. Ș-o văzut un colan frumos, nici de ac cusut, nici de mătasă țesut, făr’din năzduf făcut. vasiliu, p. l. 167, cf. 175, 176. – cf. văzduh.