NĂVĂLITÓR, -OÁRE, năvălitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană, armată, stat etc.) care năvălește (1); agresor, invadator, cotropitor. – Năvăli + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂVĂLITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care năvălește. /a năvăli + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂVĂLITÓR adj., s. v. agresor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

năvălitór adj. m., s. m., pl. năvălitóri; f. sg. și pl. năvălitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink