NĂUCITÓR, -OÁRE, năucitori, -oare, adj. Care năucește sau poate năuci. [Pr.: nă-u-] – Năuci + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂUCITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care năucește. [Sil. nă-u-] /a năuci + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂUCITÓR adj. 1. v. uimitor. 2. v. amețitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

năucitór adj. m., pl. năucitóri; f. sg. și pl. năucitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink