NĂSCUT², -Ă, născuți, -te s. m. și f., adj. (Cel) care a căpătat viață, a luat ființă, a venit pe lume. ◊ Întâiul (sau primul, al doilea, al treilea etc.) născut = copilul cel mai mare (sau al doilea, al treilea etc. copil) dintr-o familie. Nou-născut = a) copil care abia s-a născut; sugaci; b) fig. renăscut. – V. naște.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂSCÚT¹ s. n. (Înv. și reg.) Faptul de a (se) naște; p. ext. ziua nașterii cuiva. ♦ Spec. Nașterea lui Cristos; p. ext. sărbătoarea bisericească ținută în ziua acestei nașteri; Crăciun. – V. naște.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂSCÚT ~tă (~ți, ~te) v. A NAȘTE și A SE NAȘTE. ◊ Întâiul (sau primul) ~ primul copil într-o familie. (Copil) nou-~ v. NOU. /v. a naște
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂSCÚT s. v. crăciun, naștere, parturiție, procreare, procreație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Născut ≠ defunct
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

născút s. m., adj. m., pl. născúți; f. sg. născútă, g.-d. art. născútei, pl. născúte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

născút s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil. ♦ A făta. 2. Refl. A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. ◊ Intranz. Ce naște din pisică șoareci mănâncă. 3. Tranz. Fig. A crea, a plăsmui, a produce; a provoca, a stârni. 4. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. – Lat. nascere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

A NÁȘTE nasc tranz. A face să se nască; a procrea. ◊ Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă se spune, de obicei, despre copiii care au moștenit de la părinți anumite apucături rele. /<lat. nascere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE NÁȘTE mă nasc intranz. 1) (despre ființe) A apărea pe lume; a căpăta viață. ◊ ~ cu tichia pe cap a avea noroc; a fi fericit. 2) fig. A apărea pentru prima dată; a lua ființă; a se forma. /<lat. nascere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NÁȘTE vb. 1. a face, (pop.) a zămisli, (înv.) a prăsi. (O femeie a ~ un băiat.) 2. v. procrea. 3. v. făta. 4. (înv. și reg.) a se prăsi. (Caii ce se ~ din aceste iepe ...) 5. a ieși, a proveni. (Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă.) 6. v. stârni. 7. v. provoca.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NÁȘTE vb. v. afla, apărea, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, isca, ivi, începe, născoci, plănui, plăsmui, porni, produce, proiecta, realiza, scorni, stârni.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NOU-NĂSCÚT s. v. sugar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A (se) naște ≠ a (se) sfârși, a deceda, a muri, a pieri, a răposa, a sucomba, a ucide
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

náște (násc, născút), vb. – 1. (Înv.) A făta. – 2. A aduce la lumină, a apărea. – 3. (Refl.) A se ivi, a veni pe lume. – 4. A ieși, a se produce. – Mr. nascu, megl. nasc, istr. nǫscu. Lat. nascĕre (Pușcariu 1155; Candrea-Dens., 1207; REW 5832), cf. it. nascere, prov. naisser, fr. naître, cat. naixer, sp. nacer, port. nascer. – Der. născare, s. f. (naștere); născător, adj. (generator, care dă naștere; s. m., tată); născut, s. n. (înv., naștere; înv., Nașterea Domnului); naștere, s. f. (faptul de a naște; Crăciun; început; organ genital femeiesc); renaște, vb., format după fr. renaître; Renaștere, s. f., după fr. Renaissance. Cf. nat.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

náște vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasc, 1 pl. náștem; part. născut
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nou-născút adj. m., s. m., pl. nou-născúți, art. nou-născúții; f. sg. nou-născútă, g.-d. art. nou-născútei, pl. nou-născúte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

născút adj. m. (Și subst.) (Cel) care a căpătat viață, a luat ființă, a venit pe lume. ◊ Nou-născut = născut de curând; (subst.) prunc. ◊ Întâiul (sau primul, cel dintâi) născut = cel dintâi, cel mai vârstnic dintre copiii unei familii. ◊ Unul (sau singurul) născut = unicul copil, singura odraslă; spec. (în Noul Testament) denumire dată lui Iisus Hristos, fiul unic al lui Dumnezeu după fire, care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut om pentru mântuirea oamenilor. ◊ Expr. Născut, nu făcut = ale cărui însușiri sunt înnăscute și nu dobândite. – Din naște.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Unul născut s. m. Atribut care se dă lui Dumnezeu-Fiul, fixat în Simbolul de credință.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

născut din flori expr. (d. copii) născut în afara unei căsnicii; care este rodul unei iubiri trecătoare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

născut în zodia porcului expr. exagerat de norocos.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink