opțiuni

4 definiții pentru năprăti

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năprăti vr [At: DLR / Pzi: ~tesc / E: srb napratiti] (Reg) 1 A se repezi asupra cuiva cu intenții agresive. 2 A insista în mod exagerat pe lângă cineva. 3 (D. boli) A copleși pe cineva.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂPRĂTI vb. v. arunca, azvârli, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.

năprăti vb. v. ARUNCA. AZVÎRLI. NĂPUSTI. NĂVĂLI. PRECIPITA. REPEZI. SĂRI. TĂBĂRÎ. ZVÎRLI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năprăti, năprătesc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se năpusti. 2. a insista. 3. (despre boli) a copleși, a covârși.

Intrare: năprăti
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năprăti
  • năprătire
  • năprătit
  • năprătitu‑
  • năprătind
  • năprătindu‑
 singular plural
  • năprătește
  • năprătiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năprătesc
 (să)
  • năprătesc
  • năprăteam
  • năprătii
  • năprătisem
a II-a (tu)
  • năprătești
 (să)
  • năprătești
  • năprăteai
  • năprătiși
  • năprătiseși
a III-a (el, ea)
  • năprătește
 (să)
  • năprătească
  • năprătea
  • năprăti
  • năprătise
plural I (noi)
  • năprătim
 (să)
  • năprătim
  • năprăteam
  • năprătirăm
  • năprătiserăm
  • năprătisem
a II-a (voi)
  • năprătiți
 (să)
  • năprătiți
  • năprăteați
  • năprătirăți
  • năprătiserăți
  • năprătiseți
a III-a (ei, ele)
  • năprătesc
 (să)
  • năprătească
  • năprăteau
  • năprătiră
  • năprătiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)