NĂBUȘITÓR, -OÁRE, năbușitori, -oare, adj. (Pop.) Înăbușitor, sufocant. – Năbuși + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂBUȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar v. ÎNĂBUȘITOR. /a năbuși + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂBUȘITÓR adj. v. asfixiant, înăbușitor, înecăcios, sufocant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

năbușitór adj. m., pl. năbușitóri; f. sg. și pl. năbușitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înăbușitór și năbușitór, -oáre adj. Care te înăbușă, asfixiant, sufocant: căldură înăbușitoare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink