opțiuni
  • info
2 intrări
18 definiții

Explicative DEX

mătănăire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: mătănăi] (Reg) 1 Clătinare. 2 (Fig) Ezitare.

MĂTĂNĂI, mătănăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A face mătănii; a se înclina. 2. A se clătina, a se bălăbăni. ♦ Fig. A fi nehotărât; a șovăi, a ezita. – Cf. mătanie.

MĂTĂNĂI, mătănăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A face mătănii; a se înclina. 2. A se clătina, a se bălăbăni. ♦ Fig. A fi nehotărât; a șovăi, a ezita. – Cf. mătanie.

mătănăi vi [At: I. GOLESCU, C. / V: met~ / Pzi: ~esc / E: cf mătanie, mătăhăi] (Reg) 1 A se apleca. 2 A se clătina. 3 (Fig) A fi nehotărât.

metănăi v vz mătănăi

MĂTĂNĂI, mătănăiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A bate mătănii, a se înclina, a se apleca. Cum isprăvi de mîncat, capetele tinerilor se îngreunară de somn așa de tare încît începură să mătănăiască pe piept. POPESCU, B. II 56.

mătănăì v. a face mătănii, a bănănăi: capetele; îngreunate de somn, începură să mătănăiască pe piept POP.

mătăhăĭésc și metehăĭésc (est) și mătănăĭésc, -noĭésc și -lăĭésc (vest) v. intr. (după matahală, d. ung. matikálni, matatni, motonozni, a orbocăi). Bălălăĭesc, mă clatin: bețivu mergea mătăhăind, lucrurile mătăhăĭaŭ în car. Moțăĭ (de somn ș. a.). V. măhăĭesc.

mătănăĭésc și -oĭésc, V. mătăhăĭesc.

Ortografice DOOM

mătănăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mătănăiesc, 3 sg. mătănăiește, imperf. 1 mătănăiam; conj. prez. 1 sg. să mătănăiesc, 3 să mătănăiască

mătănăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mătănăiesc, imperf. 3 sg. mătănăia; conj. prez. 3 să mătănăiască

mătănăi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mătănăiesc, imperf. 3 sg. mătănăia; conj. prez. 3 sg. și pl. mătănăiască

Sinonime

mătănăire s.f. fig. (reg.) v. Abulie. Bâjbâială. Codeală. Codire. Ezitare. Fluctuație. Indecizie. Îndoială. Nedumerire. Nehotărâre. Oscilare. Oscilație. Pendulare. Pregetare. Reticență. Șovăială. Șovăire.

MĂTĂNĂI vb. v. clătina, împletici, șovăi.

mătănăi vb. IV. (reg.; despre oameni) 1 refl. v. Clătina. Împletici. Șovăi1. 2 intr. fig. v. Balansa. Codi. Ezita. Flota. Oscila. Pendula. Pregeta. Șovăi1.

mătănăi vb. v. CLĂTINA. ÎMPLETICI. ȘOVĂI.

Tezaur

MĂTĂNĂÍRE s. f. (Regional) Acțiunea de a m ă t ă n ă i, c l ă t i n a r e, b ă l ă b ă n i r e ; fig. șovăire, ezitare. Cf. PONTBRIANT, D. - V. mătănăi.

MĂTĂNĂI vb. IV. Intranz. (Regional) A se apleca, a se înclina ; a se clătina, a se bălăbăni. Cf. I. GOLESCU, C., POLIZU, PONTBRIANT, D., DDRF, BARCIANU, ALEXI, W. începui să mătănăiesc în stîngă și în dreapta, ca și cum n-aș fi putut merge. MARIAN, NA. 407. Capetele tinerilor se îngreunară de somn așa de tare, incit începură să mătănăiască pe piept. POPESCU, B. II, 56. 2. Fig. A fi nehotărît; a șovăi, a ezita.Cf. PONTBRIANT, D. - Prez. ind.: mătănăiesc. – Și: metănăí vb IV. BARCIANU. Cf. mătanie, mătăhăi.

METĂNĂÍ vb. IV v. mătănăi.

Intrare: mătănăire
mătănăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mătănăire
  • mătănăirea
plural
  • mătănăiri
  • mătănăirile
genitiv-dativ singular
  • mătănăiri
  • mătănăirii
plural
  • mătănăiri
  • mătănăirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: mătănăi
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mătănăi
  • mătănăire
  • mătănăit
  • mătănăitu‑
  • mătănăind
  • mătănăindu‑
 singular plural
  • mătănăiește
  • mătănăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mătănăiesc
 (să)
  • mătănăiesc
  • mătănăiam
  • mătănăii
  • mătănăisem
a II-a (tu)
  • mătănăiești
 (să)
  • mătănăiești
  • mătănăiai
  • mătănăiși
  • mătănăiseși
a III-a (el, ea)
  • mătănăiește
 (să)
  • mătănăiască
  • mătănăia
  • mătănăi
  • mătănăise
plural I (noi)
  • mătănăim
 (să)
  • mătănăim
  • mătănăiam
  • mătănăirăm
  • mătănăiserăm
  • mătănăisem
a II-a (voi)
  • mătănăiți
 (să)
  • mătănăiți
  • mătănăiați
  • mătănăirăți
  • mătănăiserăți
  • mătănăiseți
a III-a (ei, ele)
  • mătănăiesc
 (să)
  • mătănăiască
  • mătănăiau
  • mătănăiră
  • mătănăiseră
metănăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mătănăi, mătănăiescverb

regional
  • 1. A face mătănii; a se înclina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: apleca înclina
    • format_quote Cum isprăvi de mîncat, capetele tinerilor se îngreunară de somn așa de tare încît începură să mătănăiască pe piept. POPESCU, B. II 56. DLRLC
  • 2. A se clătina, a se bălăbăni. DEX '09 DEX '98
    sinonime: bălăbăni clătina împletici
etimologie:
  • cf. mătanie DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.